IASI - SUFLETUL MEU

      " Sunt romani care n-au fost niciodata la Iasi, desi n-ar trebui sa fie nici unul, caci cine n-a fost aici nu poate sa strabata cu intelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate patrunde dupa cuviinta de spiritul trecutului nostru care traieste în acest loc mai viu si mai bogat decat oriunde aiurea [...]. In constiinta lui nationala ar fi o lipsa daca el n-ar fi vazut orasul care a fost si-si zice inca astazi , cu mandrie, capitala Moldovei..." ( Nicolae Iorga ).

      "Iasul este mai mult decat o fosta ilustra capitala a Moldovei; printre zidurile sale salasluiesc comori de arta si de istorie nationala, pe care nici o alta urbe a Romaniei de azi nu le poseda cu atata imbelsugare.

      Iasul este prin sine insusi un muzeu national viu, ce respira pana in granitele Vasluiului, Bacaului, Botosanilor si Sucevei, spalate in rasarit de apele Prutului pline de crapi, de somoni si stiuci dar si de blesteme ce despart de aproape doua sute de ani romani de un sange si de un neam
.       Natura a fost darnica cu aceste meleaguri de unde si voievozi si domnitori vrednici care au ctitorit pe straturi de civilizatie daco-romana leaganul unui popor rezistent si peren, insula de latinitate peste care au alunecat ca apa pe stanca, migratorii asiatici si urmasii lor mai moderni.
       Invatati, aparatori de neam si crestinatate, unionisti si revolutionari au trait demni de acest pamant, i-au vrut binele si au lucrat pentru implinirea lui.
      Nimic din ce este mai important in istoria poporului roman nu este strain acestor locuri, o adevarata citadela a stiintei, culturii si artei.
      Judetul Iasi are o suprafata de 5475,58 km², ceea ce reprezinta 2,3% din teritoriul Romaniei.Asezarea sa in granita cu Republica Moldova îi confera faciliatea unor legaturi cu vecinii de la rasarit, pana in Caucazul indepartat, de unde un domnitor moldovean si-a luat candva sotie.
      Resturile de locuire neolitica de la Valea Lupului si chiar din centru Iasilor, pe actualele amplasamente ale Palatului Culturii si Halei Centrale, descoperirile din epoca bronzului de la Erbiceni - Dealul Saraturilor si Valea Adanca, dovezile existentei culturii tracice, ilustrate prin depozitul de obiecte de la Ulmi-Litieni, spada de la Bucium - Iasi, asezarea de pe inaltimea Cetatuia de la Cotnari, intarita cu santuri si valurile cu zid de piatra, asezarile daco-carpatice de la Dumitrestii Galatii, Baiceni, Siliste, corespunzatoare perioadei migratiei hunilor din secolul V, dupa Hristos, si alte semne ale vechimii nostre pe aceste meleaguri, asa cum sunt rezervatiile arheologice de la Cucuteni (vechi de 5000 de ani), vorbesc despre radacinile adanci ale populatiei de astazi, mostenitoare a unei culturi ce a conservat o spiritualitate specifica ospitalitatii romanesti.

      Capitala Moldovei medievale si moderne vreme de trei secole (1564 - 1862), Iasul este locul unde s-au petrecut multe din momentele inaltatoare ale istoriei, culturii si stiintei romanesti. Atestat documentar in sec. XV, prin actul publicat de domnitorul Alexandru cel Bun (1400 - 1432), prin care se acordau privilegii comerciale, loc de vama asezat in mijlocul unui conglomerat de localitati satesti si la rascrucea unor importante drumuri comerciale, Iasul cumuleaza toate conditiile devenirii treptate a unui cenrtu economic, militar, politic, precum si resedinta domneasca.
      La Iasi s-a realizat formal Unirea cea Mare din 1918, in conditiile in care orasul devenise pentru perioada refugiului Casei Regale, din Primul Razboi Mondial, capitala Romaniei.
      Tot in judetul Iasi se afla una din cele mai stralucite culturi neolitice din Europa - cultura Cucuteni, Baiceni - Mlada, Dumbrava si Iasi - Nicolina. Intreg teritoriul judetului Iasi este impanzit cu arii de importanta avifaunistica, zone cu valori de patrimoniu natural, momente ale naturii, rezervatii forestiere, rezervatii acvatice, rezervatii geologice, rezervatii floristice, rezervatii ihtiologice, izvoare minerale.
      Un asemenea potential economic si un asemenea cadru natural deschid larg portile practicarii turismului, care se caracterizeaza prin predominarea fondului istorico-cultural, in raport cu cel natural. Elementele de atractie turistica sunt bogate si variate, cuprinzand locuri care evoca trecutul istoric, asezari arheologice, case memoriale, monumente istorice si de arhitectura, resurse si rezervatii naturale, ape minerale, vii renumite, elemente etnografice si de folclor, totul pe fondul unor privelisti incantatoare.
      Sigur, istoria, cultura, arta sunt predominante in municipiul Iasi. Denumirea lui, spun istoricii, vine de la « iasigi », o populatie care a locuit pe teritoriul vechii Dacii.
      Asezat pe sapte coline, aidoma eternei Cetati Roma, Iasul se numara printre putineleorase din tara amplasat intr-un cadru natural atat de frumos, cu un climat calm in toate anotimpurile, datorat si pavezei inaltimilor ce-l inconjoara.
      Printre zidurile sale - spune marele istoric Nicolae Iorga, salasluiesc comori de arta si istorie nationala, pe care nici o alta urbe a Romaniei nu le poseda cu atata imbelsugare.
      Sa amintim doar de Casa Cuza , construita in anul 1806, fosta resedinta domneasca a lui Al. I. Cuza, intre anii 1859 si 1862, lacas in care s-a semnat Actul Unirii, primul pas spre Unirea cea Mare. Si cam de pe atunci, in aceasta cladire functioneaza Muzeul Unirii.
      Un moment al culturii il reprezinta Universitatea Al. Ioan Cuza , construita intre anii 1893 si 1897 de catre arhitectul Louis Blanc si inaugurata in prezenta regelui Carol I si a reginei Elisabeta. In interiorul edificiului exista o aula cu 500 de locuri iar Sala pasilor pierduti, ce adaposteste anual Targuri nationale de carte, poarta adaugite in anii nostri memorabilele fresce ale pictorului Sabin Balasa, ce-l imortalizeaza pe Eminescu.
      Nu mai putin important pentru ilustrarea unui trecut de inalte exigente arhitectonice si rezonante istorice este si Hotelul Traian, din Piata Unirii , construit in 1879 de catre primarul Scarlet Pastia, dupa planurile celebrului inginer francez Alexandre Gustave Eiffel, cel care a dat simbolul Parisului prin imaginea turnului ce-i poarta numele. Din balconul acestui hotel, la 24 ianuarie 1859, domnitorul Al. Ioan Cuza isi rostea discursul inaugural dupa alegerea sa.

      Catedrala Mitropolitana ridicata intre anii 1833 si 1839 dupa planurile arhitectilor Freywald si Bucher, in timpul mitropolitului Veniamin Costache. Aici se afla moastele Sf. Paraschiva aduse la Iasi in 1641 de catre domnitorul Vasile Lupu, domn luminat, care a lasat posteritatii o bijuterie arhitectonica, Biserica Sf. Trei Ierarhi, inaltata intre anii 1637 si 1642, lacas in care se odihnesc ramasitele pamantesti ale familiei sale si ale domnitorilor Moldovei - Dimitrie Cantemir si Al. Ioan Cuza.
      Casa Dosoftei , una dintre cele mai vechi constructii laice din Iasi, care a facut parte din cladirile cuprinse in incinta Bisericii Domnesti Sf. Nicolae , ctitorie a lui Stefan cel Mare si Sfant (1491), straluceste si astazi in toata splendoarea sa. (Biserica a fost reparata si repictata in 1677 de catre Antonie Ruset Voievod). Casa marelui carturar Dosoftei a adapostit intre anii 1671 - 1686 o tipografie si una din cele mai renumite scoli din Moldova.
      Teatrul national « Vasile Alecsandri » , construit pe locul vechii primarii, dupa proiectele arhitectilor Fellner si Helmer din Viena, a carui copie, la dimensiuni mai mari, se afla la Odessa, Viena si Scala din Milano. Un merit pentru inaltarea acestui edificiu l-a avut primarul Iasului din acea vreme, Vasile Pogor si domnul Ioan Diamandi, presedinte de consiliu. In prezent, acestei cladiri i s-a adaugat o aripa identice care adaposteste Opera Româna.
      Universitatea Veche (Universitatea de Medicina) , primul sediu al universitatii iesene ce a functionat in casele domnitorului Costache Ghica. Din anul 1860 aici a fost instalata Universitatea, prin transformarea Academiei Mihailene, inaugurata de domnitorul Al. Ioan Cuza.
      O mandrie a Iasilor sunt ctitoriile bisericesti ce vin dintr-o Moldova Ortodoxa ce au jucat un rol deosebit in mentinerea unei spiritualitati romanesti pe aceste meleaguri, asa cum sunt: Biserica Manastirii Golia , zidita de marele logofat Ioan Golai (inainte de 1564) cu Turnul ei emblematic pentru oras, inalt de 38 de metri, care a fost pentru mult timp cea mai inalta constructie din oras. Biserica Manastirii Armeana, una dintre cele mai vechi lacasuri de cult din Iasi. Manastirea Cetatuia, ctitorie a domnitorului Moldovei Gh. Duca intre anii 1668 - 1672, intre zidurile careia personalitati de seama si-au desfasurat activitatea, ca Dimitrie Cantemir, Mitropolitul Dosoftei, domnitorul Gh. Duca. Manastirea Galata , ctitorie a voievodului Petu Schiopul din 1582 - 1584, monument ce reprezinta o cotitura radicala in istoria arhitecturii monahale moldovenesti. Sau Manastirea Hlincea surprinsa de scriitorul Vasile Voiculescu in una din povestirile sale mai savuroase.
      Biserici ce strajuiesc orasul de pe inaltimile ce-l inconjoara, si care-i dau girul unei vechimi si unei credinte stramosesti ce sta la originea noastra ca popor.
      Asemenea lacasuri de cult sunt raspandite si in celelalte localitati importante ale judetului.

      Nu putem incheia aceasta succinta trecere in revista a monumentelor Borne de istorie nationala, fara a spune cateva cuvinte despre Palatul Culturii construit intre anii 1906 - 1925, in stil neogotic, de catre arhitectul I.D.Berindei, pe locul vechiului palat domnesc construit intre 1804 si 1806 de voievodul Al. Moruzi, ( la inaugurarea caruia a participat si poetul nostru national Mihai Eminescu ). Astazi adaposteste cel mai mare muzeu din Moldova si unul dintre cele mai mari din tara, cu sectii de arta, istorie, etnografie si floclor, tehnic si galeriile de arta contemporana.
      Monumente de personalitati ilustre, care au jucat un rol important in istoria si cultura romaneasca, Case memoriale ale unor scriitori ce au trait si scris in atmosfera efervescenta a Iasilor de altadata, dau orasului un sentiment de traire geamana cu trecutul glorios ce a facut si-i face faima. Poate este de ajuns sa amintim doar de Muzeul Eminescu din Parcul Copou, unde strajuieste celebrul Tei sub care Marele Poet isi odihnea muza, muzeu situat alaturi de Obeliscul leilor sau Monumentul Regulamentului Organic , realizat de Mihail Singurov, in 1834, dupa un proiect al inginerului Ghe. Asachi, ctitor de scoala romaneasca (1788 - 1869)- coloana de piatra inalta de 15 m si grea de 10 tone, sustinuta de 4 lei, simbolizand cele patru puteri europene care au recunoscut independenta Tarilor Romane. "
      Da, avea dreptate marele Iorga, un Iasi ca un tratat de istorie, un Iasi plin de izvoare istorice, un Iasi izvor de cultura, un Iasi pepiniera de viitori oameni de viitor.
      Acesta este " Dulcele Targ al Iesilor " !
      Vino la noi ACASA si vom ramane in sufletul tau pentru totdeauna !

Imagini cu Iasi-ul de odinioara